Tu alegi...Cadou sau neîntrebuințare? Binecuvântare sau dificultate?
Cand primim in dar viata, nu vine la pachet cu instructiuni de folosire. E un cadou ambalat si nici nu stim initial ce se ascunde sub ambalaj. Poate avem curiozitatea sa despachetam imediat, sau poate mai asteptam putin. Poate stim sa multumim cu adevarat pentru cadou sau poate nu. Apoi ne intoarcem acasa si ne intrebam ce sa facem cu acest minunat cadou. Incercam sa-i gasim o intrebuintare. Poate nu ne dam seama de la inceput cu ce ne-ar putea ajuta. Trece timpul si realizam ca avem ceva ce am primit si de care nu ne-am ocupat suficient. Avem ceva caruia nu i-am dat suficienta importanta. L-am primit pentru ca il meritam, pentru ca exista oameni dragi care se gandesc la noi. Dar nu...totusi nu-i intelegem scopul.
In tot acest timp, dinamica lucrurilor isi spune cuvantul. Experientele apar, lectiile vin si se repeta pana le invatam. In toata ecuatia stabilita de noi, ramane in continuare o necunoscuta. Uitam de cadou, sau poate nici nu ne trece prin cap ca s-ar putea ca tocmai acel cadou sa ne ajute sa descoperim necunoscuta. E un loc ramas liber in sufletul nostru pe care il acoperim cu tot felul de lucruri concrete. Sau poate, incercand din rasputeri sa acoperim golul, ne autopedepsim. Ne antrenam in actiuni, pe care nu stim exact de ce le facem. Si asta pentru ca, undeva, candva, am uitat de un minunat cadou pe care l-am primit: viata.
Care ar putea fi scopul cadoului daca este atat de greu sa-l folosim? Care ar putea fi satisfactia utilizarii lui? Cum sa acoperim misterul instructiunilor de folosire?
Imagineaza-ti viata ambalata atat de corect si preventiv, incat devine greu sa dai jos tot ambalajul deodata. Poate e nevoie sa rupi bucata cu bucata si sa ai momente in care doar sa presupui ce apare de sub ambalaj. Acum, stiind asta, imagineaza-ti ca toate aceste bucati sunt cumpenele din viata ta. Bucata cu bucata, luate separat, dificil de manuit, cu grija sa nu aduci avarii cadoului ce se ascunde dedesubt. Si tu decizi cum despachetezi. Tu decizi daca mai tai ceva sau rupi cu totul, asumandu-ti rezultatul. Sau tot tu risti, nestiind ce faci. Dar...nu lasa nimic nedespachetat...
Viata nu e grea, nu e urata. Orice cadou primit e ales cu grija, special pentru tine. Adaptarea cadoului care devine amprenta personala, o faci doar tu. Daca primesti in cadou de ziua ta o pereche de pantofi, de exemplu, tine de gustul tau propriu si personal, cum ii vei asorta la garderoba ta. Daca nu ti se potriveste cu ce ai deja, poti alege sa cumperi ceva cu care sa se asorteze. Daca nu iti sunt buni ca numar, te poti duce la magazin sa ii schimbi, astfel incat sa ii poti purta. Daca ceva nu merge, nu inseamna ca cine ti-a oferit cadoul nu a vrut sa-ti faca o bucurie sau nu s-a gandit la tine. Poate a gresit putin culoarea sau numarul, dar tu poti schimba asta, daca iti doresti cu adevarat sa te bucuri de el.
Asadar, toate momentele dificile ne aduc cate ceva nou. Poate o alta necunoscuta...poate e nevoie s-o luam de la capat cu despachetatul cadoului. Daca ambalajul e si mai ”incapatanat”, poate ar fi sa ne straduim sa gasim o alta varianta de a taia bucata cu bucata ce ne incomodeaza.
Traieste-ti dificultatile ca lectii pe care le inveti. Ele vin inspre tine, nu sa te doboare, ci sa-ti aduca o noua ecuatie pentru care tu vei gasi necunoscuta. Nu ceda la ea. Nimic nu e mai puternic ca tine insuti. Si mai ales, in conditiile in care, iti si propui asta.